Pe varfurile muntilor inalti,indiferen de anotimp, puteti nimeri in plina iarna.Zapada si viscolul,temperaturile scazute,ninsorile sau riscul unor avalanse pot face parte din scenariul posibil de intalnit pana prin luna aprilie.

  Chiar si pentru doua trei zile,la sfarsitul saptamanii,puteti gasi locuri in care sa imbinati frumusetea naturii cu gustul aventurii.O astfel de iesire ar putea avea loc in Muntii Retezat,renumiti prin frumusetea lacurilor glaciare,prin combinatia deosebita dintre vegetatie ,stanci si ape.

Pe traseul classic-Ohaba de Sub Piatra-Nucsoara-Carnic-cu o scurta coborare la cascada Lolaia,indreptati-va pasii spre cabana Gentiana.Aflata in caldarea Pietrele,la 1670m altitudine,este cel mai bun loc pentru o "tabara de baza",atata timp cat camparea nu e de preferat.

  De aici s-ar putea porni in mai multe directii,pe mai multe trasee,diferite ca durata si complexitate.Un traseu relativ usor ar fi pana ape Varful Peleaga.Cu o durata totala de aproximativ cinci ore,fara probleme de orientare(pe vreme buna),dezvaluindu-va frumoase panorame,acest parcurs va va duce la 2509m altitudine,pe cel mai inalt varf din muntii Retezat.

Este bine sa porniti dimineata.Uneori,spre pranz,se ridica ceata formata in vai sau apar nori,adusi de vant de pe alte meleaguri,ambele fiind fenomene care va limiteaza orizontul.Intr-un rucsacel puneti-va harta,busola,aparatul foto,o lanterna,cateva alimente energizante si,ideal,un termos cu ceai fierbinte.Nu strica si o bluza groasa,pentru orice eventualitate.

  Dupa  ce ati anuntat cabanierul de plecarea voastra,porniti in sus,pe marcajul banda albastra.Oricum,poteca este deja batuta de pasii altora,orientarea fiind astfel usoara.In scurt timp,veti trece puntea "aruncata" peste paraul Pietrele,de unde incepe un urcus usor.In cazul in care zapada e mai putina,veti face slalom printre jnepeni.Dupa o portiune ceva mai inclinata,ajungeti pe un teren relativ plat,unde iese in evidenta un grup de doua stanci,Bordul Tomii,un loc tocmai bun pentru un popas.

  Au trecut vreo trei sferturi de ora de la plecarea de la cabana.Privind in jur,nu se poate ca ochii sa nu tintuiasca in fata,spre abrupturile varfurilor Bucura.In dreapta,mai aproape de voi,se intinde creasta Stanisoara.Din varful Bucura ll,spre stanga,creasta coboara in curmatura Bucurei,urca in varful Custura Bucurei si,dupa o mica sa,urmeaza o potiune ascendenta,pana pe varful Peleaga.Acesta este strajuit ceva mai jos,in stanga,de Coltii Pelegii.Tot in stanga,pornind din creasta principala si continuandu-se pana in dreptul cabanei Gentiana,se intinde creasta Pietrele.Orizontul ramane deschis doar din directia din care ati venit.Astfel ca,in lungul caldarii Pietrele,privirea poate aluneca pana in departari,in depresinea Hategului.Mergand mai departe,depasiti o mica treapta glaciara si treceti pe langa lacul Pietrele,care a stat mult timp ascuns sub mantia zapezii.

  Ceva mai incolo,de obicei,poteca se ramifica.Prin dreapta,apropiindu-va de marele abrupt al Bucurei,dupa o portiune finala extrem de inclinata,puteti ajunge in Curmatura Bucurei,la 2206m altitudine.Acest parcurs reprezinta traseul marcat,de fapt accesul pe creasta.Insa veti da de un stalp cu tablite indicatoare pentru fiecare directie.Dar daca tinta finala este varful Peleaga,la ramificatia de langa lacul Pietrele,e de preferat sa alegeti varianta din stanga.Urcusul pana pe creasta este la fel de solicitant,dar,iesind ceva mai in stanga,evitati trecerea si peste varful Custura Bucurei.Astfel ca,ajunsi pe creasta,va mai raman doar 30-45 de minute pana pe cel mai inalt varf al Retezatului.In continuare,poteca va conduce in lungul crestei,ceva mai jos de linia acesteia.Sub voi se afla caldarea Bucurei,strajuita spre vest de varful Judele si de creasta Slaveiului.Apropiindu-va de varf,cu un ultim efort,parcurgeti ultimii metri.Ajungeti pe varful Peleaga dupa 2 sau ½   ore  de la Gentiana.Insa efortul meria din plin.Daca  vremea tine cu voi,in jur veti avea o panorama extraordinara-varfuri ascutite,custuri si curmaturi,abrupturi,stanci si zapada,iar in departari,grupurile de munti invecinati.Daca mai prindeti si o mare de nori,totul va parea un vis…

Pentru protejarea frumusetilor adunate in acest masiv,in special a plantelor rare si endemice cuprinse I diverse etaje de vegetatie,o mare parte din suprafata Retezatului a fost declarata,in 1935,Parc National-primul de acest gen din Romania.Din 1980 el este mentionat si ca rezervatie a biosferei,in cadrul programului "Omul si Biosfera",al UNESCO.Dintre cele 12000 de hectare ale parcului,pe aproximativ 1700 ha a fost create Rezrvatia Stiintifica"Gemenele",pe teritorul careia se interzice orice fel de activitate care ar influenta mediul.Accesul se poate face aici doar pe baza unei autorizatii eliberate de Academia Romana.

Pretios din punct de vedere stiintific,fiind o specie vegetala relicta din epoca glaciatiunii,zambrul ofera si o deosebita valoare peisagistica,impresionand prin forma si marimea coroanei sale,ce se ridica deasupra jnepenilor.

Numele provine dintr-o legenta care spune ca, in vremuri de mult apuse,pentru a-s apara propria fiica de balaurul care inghitea fetele,un imparat a "retezat " varful muntelui.Desi mai exista si alte legende legate de aspectul inconfundabil al piscului,numele i-a ramas "Varful Retezat".