Dispunand de calitatile miraculoase prin care poate modela si innobila spatial subpamantean al diaclizelor,apa Izvorul Tausoarelor patrunde in subteran printr-un sistem de scorburi si fisuri,trece pe sub cumpana de ape a bazinelor hidrografice Gersa ci Telcisor,ca sa reapara la lumina zilei in Valea Telcisorului,prin vigurosul si nastrusnicul izbuc Izvorul Rece,situate la peste 7km distanta de punctul de disparitie a apei in interiorul pesterii.

Acolo in adancurile pamantului,firul acesta de apa a savarsit,ca un sculptor de elita,adevarate minuni de vitejie,modeland,in perspectiva intalnirii cu omul,lungile galerii care leaga salile impresionante ale unei pesteri tinere si active.

Spatiul salilor si cel al unor galerii a fost impodobit apoi cu stalactite,stalagmite,draperii si coloane,iar ineditele anthodite de gips decoreaza arealul Galeriei Gipsului,printr-un aranjament sub forma unor veritabile crizanteme de cristal.Sala Muntelui se impune atat printr-o arhitectura aparte ,cat si prin urmele trecerii ursului de caverna(Ursus spaeleus),iar Sala de Mese,printr-un impresionant planseu stalagmitic suspendat.

Valoarea stiintifica si peisagistica a Pesterii Tausoarelor a fost confirmata,iar respectul cuvenit i s-a aratat o data cu declararea ei ca monument al naturii,cu caracter de rezervatie.

  Un interes aparte(mai ales din perspective reconstruirii paleoclimatului)il prezinta aparitia unor consistente depozite aluvionare,stratificate,care colmateaza unele diaclaze ale pesterii.Salile si coridoarele de legatura au planseele denivelate  cu imense cantitati de material clastic,asternute sub forma de conuri,in timp ce,in zonele supuse infiltratiilor,apar hornuri in plina expansiune spatiala,ce tind catre o viitoare deschidere spre suprafata.

 Contextul geologic(calacare bituminoase Eocene,compacte,fosilifere,uneori grezoase,atat cu benzi de calcite,cat si cu intercalatii de sisturi bituminoase)a favorizat intr-o masura mai mare procesele tectono-erozive,intregul edificiu subteran dezvoltandu-se p un sistem complex si ramificat de diaclize,fapt tradat si de impresionanta desfasurare pe verticala a pesterii.Cu cei peste 470m adancime,pestera de la Izvorul Tausoarelor,in varianta toponomica adevarata sau,simplu rostit,Pestera Tausoarelor detine recordul denivelarii absolute pentru tara noastra,iar reteaua ei de galerii,dispusa in panta accentuata,reclama eforturi considerabile pentru strabaterea de la un capat la altul,de-a lungul celor peste 16 km cat masoara in totalitate.

  Speleoteme interesante ornamenteaza suprafete largi din principalele galerii(mai ales din Galeria Gipsului si Galeria Belgienilor),in timp ce in Sala Bilelor ne intampina inedite formatiuni concretionare de Tausoare,niste veritabile bile de piatra,care,desi initial au fost considerate ca formatiuni de marmitaj,par a avea o origine mai complexa,tradata de incastrarea lor in matricea structurala a calcarelor Eocene.Se apreciaza ca geneza acestora este anterioara depunerii calcarului insusi,iar structura  lor ne aminteste de mediul morfogenetic care a scos pe “piata” naturii vestitele concretiuni de Feleac (niste sfere mari grezoase).